Industria ceramică

Vineri, 17 Octombrie 2014, orele 13,00 la Muzeul de Istorie Turda va avea loc vernisarea expoziţiei temporare « Industria » ceramică la Potaissa. Expoziţia este inaugurată în contextul desfăşurării în 17-18 octombrie a.c. a Colocviului Naţional de Arheologie al Muzeului de Istorie Turda,  cu tema « Viaţa cotidiană a soldatului roman în castrele din Dacia », la care vor participa cercetători de la diferite instituţii din ţară. Atelierul de gastronomie romană organizat în parteneriat cu Asociaţia Transilvania Fest şi Atelierele de Teatru Ion Raţiu va oferi evenimentului latura interactivă şi atractivă. Prin degustarea unor produse preparate după reţetele din secolul IV d. Hr. ale lui Apicius publicul va percepe mai uşor funcţionalitatea şi semnificaţia produselor ceramice antice.

La periferia oraşului, pe “Dealul Zânelor” s-a dezvoltat un adevărat centru industrial cu ateliere pentru produs ceramică, în timpul boom-ului economic, determinat de transferarea Legiunii V Macedonica de la Troesmis la Potaissa, în timpul lui Marcus Aurelius (169 d. Hr.). O cantitate impresionantă de artefacte (vase de uz comun şi de lux,   jucării, opaiţe, unelte de olar, fibule, monede, piese mărunte din bronz şi os) provin din vechile descoperiri de la finalul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, dar mai ales din cercetările arheologice din 2005 şi 2006. Până în prezent, pe o arie  de cca 2500 mp s-au descoperit 20 de cuptoare de ars ceramică şi un bogat material arheologic specific acestui meşteşug.

           O latură importantă a vieţii cotidiene este ilustrata de aceste artefacte. Producţia atelierelor ceramice ajungea în bucătăria şi pe masa locuitorilor Potaissei (vase de uz comun şi vase de lux), ajungea în mediul sacru al templelor şi necropolelor (vase de cult, vase de libaţii, vase cu ofrande); produsele coroplasticei decorau casa (statuetele de ceramică) sau erau bucuria copiilor (jucăriile din lut ars). Lumea celor vii, lumea celor morţi şi lumea divină erau servite deopotrivă. Valorificarea acestor artefacte este un mijloc de introspecţie antropologică la cele mai variate nivele, asupra societăţii care le-a produs şi utilizat, reflectând nu doar utilitatea, căile de influenţă şi distribuţie etc., ci şi puterea economică şi gustul estetic.