Muzeul de Istorie din Turda păstrează în colecția sa o serie de acte, scrisori și documente care au aparţinut familiei Raţiu şi care au fost donate instituţiei de către descendenţii acesteia. Familia Rațiu este considerată cea mai importantă familie românească din Turda.Membrii acestei familii au fost în primele rânduri ale mişcării naţionale româneşti, luptând cu toate mijloacele legale pentru drepturile conaţionalilor lor.

Structurată tematic și cronologic, expoziția prezintă publicului larg acte, documente, fotografii și obiecte personale ale membrilor familiei Rațiu. Exponatele prezentate fac parte atât din colecția muzeului, cât și din colecția personală a familiei Rațiu. De o mare diversitate sunt obiectele ce au aparținut lui Ion Rațiu, unele dintre ele fiind expuse pentru prima dată la Turda.

Primul segment din spațiul expozițional este dedicat lui Dr. Ioan Raţiu, soției sale Emilia și fiicei sale Felicia. Dr. Ioan Rațiu a fost una dintre personalităţile marcante ale Turzii secolului trecut, om politic remarcabil, jurist de mare valoare şi prestigiu și promotor de seamă al culturii noastre naţionale.

Ioan Raţiu a militat pentru drepturile românilor din Transilvania, fiind unul din principalii autori ai Memorandumului, memoriu politic de înaltă ţinută adresat în 28 mai 1892 împăratului Francisc Iosif I în numele națiunii române din Transilvania. Memorandumul a marcat apogeul luptei de emancipare a românilor din Transilvania, aducând problema românească în conştiinţa europeană.

Activitatea acestuia pe plan local este una foarte importantă pentru turdeni, fiind cel care a contribuit decisiv la înființarea şcolii româneşti din Turda.

Alături de obiecte personale ce au aparținut lui Dr. Ioan Raţiu, este expusă varianta în limba română a Memorandumului, precum și o serie de lucrări apărute imediat după înaintarea acestuia la Curtea de la Viena.

Atât soția sa Emilia, cât și fiica Felicia s-au implicat activ în viaţa culturală şi politică, sprijinind şi susţinând totodată activitatea memorandistului.

La scurt timp după unirea Transilvaniei  cu România, în acord cu cele 14 principii ale unei naţiuni de sine stătătoare pe care preşedintele Woodrow Wilson le-a enunţat la Conferinţa de Pace de la Paris (1918), mama si fiica şi-au axat acţiunile asupra drepturilor femeii în România, unde sunt considerate pioneri. Emilia a desfășurat o bogată activitate și pe plan cultural înfiinţând Reuniunea  femeilor din Turda, o societate de lectură, biblioteci etc.

Expoziția prezintă în al doilea segment pagini din viața lui Ion Rațiu și a familiei sale de la Turda. Exponatele ce fac referire la Ion Rațiu, au fost aduse de la Londra și au fost preluate în custodie de către muzeul nostru.

Nicolae P. Raţiu și fiul său Augustin au participat activ la viaţa culturală românească, fiind membrii fondatori și punând bazele mai multor societăţi cultural din oraș și nu numai. Atât Nicolae, cât și Augustin au fost desemnați ca delegați din partea protopopiatului greco-catolic, respectiv al orașului Turda, la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia de la 1 decembrie 1918.

Urmaș al unei generații de învățați transilvăneni care au contribuit la crearea statului național român, Ion Rațiu s-a remarcat în primul rând ca un demn continuator al acestora și un ferm opozant al comunismului. Ion Rațiu a fost o personalitate polivalentă – jurnalist de presă și radio, autorul mai multor volume politice, precum și a unor piese de teatru. Ion Rațiu a fost și un om de afaceri de succes.